Zambesc privindu-mi paharul de Cola. Ridic privirea si te vad pe tine privindu-ma amuzat. Nu stiu cum si de ce m-am trezit tocmai aici si acum dar se simte exact la fel. Desi nimic nu mai e la fel, suntem diferiti, eu, tu, situatia, totul. Privesc putin spre trecut si imi dau seama cate s-au schimbat in ultima jumatate de an. Eu.. poate mai mult decat credeam. Si abia acum realizez asta. “Nimeni nu se schimba, oricati ani ar fi sa treaca, tot ce facem e sa devenim mai mult noi insine.” Si in acest caz eu am facut un pas urias spre ceea ce sunt. Nu stiu daca e bine sau daca e rau. Dar imi place. Desi in unele momente ma urasc, in unele momente sunt acelasi copil tampit de acum 6 luni, de acum un an sau poate chiar 2. Gandesc altfel, simt altfel si actionez altfel. Asta inseamna ca sunt diferita, nu ? Si in ultimul timp situatia a fost data peste cap de un million de ori. Si nici eu nu stiu ce sa mai cred sau ce sa mai simt. Dar undeva in subconstient stiu ca totul va fii bine. Asa ca nu-mi fac griji. Si tu esti aici tu mine si totul e OK. Acum..
Ma privesti cu aceeasi ochi cu care m-ai privit de atatea mii de ori. Stiu ca te uiti la mine altfel si totusi uneori parca nu e nimic schimbat. Nu stiu ce vezi tu. Dar stiu cum m-as vedea eu. Si sunt momente in care as vrea sa nu o faci. Pentru ca mereu in fata ta am fost altfel si totusi 100% eu. Nu pot sa-ti explic asta. Oricat de tampita si dezbracata de orice inhibiti m-ai vazut, a fost mereu o parte din mine care nu a vrut ca tu sa ma vezi asa cum ma vad eu uneori. Desi ma stii.. poate mai bine decat ar trebui. Dar e bine. E bine sa stii ca cineva te priveste si te vede asa cum esti si totusi inca e acolo pentru tine. Inca poti sa ma tii in brate cand am nevoie si sa ma privesti cu repros cand fac vreo prostie.
Si s-au schimbat multe intre noi. Prea multe sau mai bine zis mai multe decat credeam vreodata. Aceleasi gesturi si aceleasi cuvinte inseamna acum cu totul altceva. Si partea cea mai buna e ca imi place. Imi placea unde eram si imi place unde suntem acum, oricat de ciudat ar parea asta. Poate o sa-mi placa si unde vom fi, cine stie ? Totul se schimba cu o viteza uimitoare si nu stim nici unul unde vom fi maine dar mie una nici nu-mi pasa. Pentru ca acum.. e bine.
Aceleasi vise cu intelesuri total diferite, aceleasi imbratisari si aceleasi drumuri trasate prost. Nu o sa ajungem niciodata unde vrem daca incercam mereu sa anticipam asta. Si totusi eu continui sa o fac. Nu stiu daca e bine sau e rau. Pentru ca asa am ajuns aici chiar daca nu asta era planul. Exact cum am vrut intotdeauna uneori e bine doar sa te lasi purtat de val si sa vezi pe ce tarm te duce.
Te privesc din nou in ochi. Esti tot acolo. Asa cum ai fost mereu. Zambesc. Zambesti. Achitam nota. Ne ridicam si iesim in vantul de afara. Pentru cateva secunde nu stiu in ce directie sa o apuc. Tot parul imi e pe fata si nu ma pot orienta. Incepem sa radem si ma iei de mana. Ma ghidezi printre oameni si masini pana pe plaja. Aici e bine, chiar daca vantul bate inca si mai tare. Valurile inspumate incearca din rasputeri sa ajunga la noi. Exact asa ma simt si eu.. undeva departe incercand din toate puterile sa ajung la mine, la tine, la tot. Dar nu-mi iese. Sunt inca undeva in larg si plutesc in deriva. Ne privesc de undeva de deasupra si imi dau seama cat de ciudat este totul. Cat de mult imi place. Si mai ales cat de mult imi doresc ca asta sa nu se schimbe niciodata. Cateva picaturi reci de ploaie ma fac sa revin imediat inapoi pe pamant. Privim amandoi derutati in jur si apoi ne uitam unul la altul. Oamenii alearga care incotro si noi suntem inca pierduti unul in ochii celuilalt. Nu e nevoie de cuvinte. Doar cateva secunde. Ne ridicam si fara graba ne scuturam nisipul de pe haine, apoi pornim incet spre oras. Vant groaznic si ploaie torentiala, dar stim amandoi ca e deja mult prea tarziu pentru a ne obosi alergand, oricum deja eram uzi pana la piele si casa in care stam nu e departe de aici.
Ne schimbam si ne uscam parul. Ne punem in pat si ne deschidem televizorul. Acelasi serial vechi de ani ruleaza si noi zambim amintindu-ne alta noapte petrecuta unul in bratele celuilalt urmarind acelasi film. Aceeasi oameni, acelasi serial. Si totusi acum.. e altfel. Dar.. e bine. Si te iubesc pentru asta. Multumesc.
