Intra in apartament si constata ca parea gol.. intunecat si parasit.. inainta pe coridorul lung tinta spre camera lor.. simtea ca ceva era in neregula.. draperiile erau trase si camera aproape intunecata.. deci de aici intunericul.. mai ramaneau restul.. in lumina difuza portocalie ce reusea cu greu sa patrunda prin draperiile groase cauta intrerupatorul.. il gasi si aprinse lumina.. Totul exact cum era si dimineatza.. dar tot parea gol.. sec.. nu putea sa’si explice sentimentul… un fior de teama ii strabatu sira spinarii.. pe birou era un plic alb.. fara nume.. fara nimic.. il lua in mainile tremurande.. in camera inca mirosea a ea.. fusese aici.. incet incet incepu sa’si dea seama de tot.. stinse lumina.. lasa plicul inapoi pe birou si se aseza pe scaun.. cauta pachetul de tigari.. nu’l gasi.. probabil il uitase la servici.. observa distrat ca plicul fusese sprijinit de ceva.. il dadu la o parte si descoperi un pachet de tigari.. poate ca il uitase ea.. sau poate cunoscandu’l atat de bine prevazuse scena asta.. n’avea nici bricheta.. deschise pachetul si gasi si bricheta.. scoase o tigara si incepuse sa se joace ganditor cu ea.. nu se grabea.. stia deja ce scrie in scrisoare.. ii era teama de mult timp de asta.. si totusi nu putea sa renunte la micul lui joc.. ea cu jocurile ei.. si el cu al lui.. era egoist? poate.. dar si ea era.. aprinse tigara.. se uita din nou la plic.. nu avea curajul sa’l deschida.. daca avea dreptate? si daca nu? nu stia ce sa faca.. trase din tigara.. nu se aprinsese bine.. ma inseala.. zise el si nu putu sa’si abtina un zambet.. mai trase o data.. se uita din nou la plic.. si isi spuse ca trebuie sa’l deschida.. scena se repeta de cateva ori.. il deschid cand termin tigara.. isi zise el hotarat.. termina tigara mai repede decat a crezut.. se uita din nou la plic si apoi la pachet.. mai lua o tigara.. si iar isi promise ca il va deschide dupa ce o termina.. tot felul de ganduri ii treceau prin minte.. dar nu era in stare sa’si faca curaj sa deschida o data plicul si sa’si raspunda la toate intrebarile.. parca as fi un copil mic.. eu.. si nu ea.. gata.. de data asta chiar il deschid.. puse tigara in scrumiera si lua plicul in maini.. se uita ganditor la el.. il deschise.. apoi scoase din el o coala mare alba plina cu scrisul ei marunt si dezordonat.. daca te uitai la scrisul ei iti dadeai seama ca exact asa era si ea.. mica si dezordonata.. mai trase un fum din tigara si incepu sa citeasca..
<<L.,
ti’as spune k incerc sa ma schimb.. dar as minti.. ti’as spune ca’mi pare rau.. dar nu e asa.. ti’as spune ca te iubesc.. dar nu m’ai crede.. stii ca asa e.. doar k nu poti sa crezi asta.. am facut prea multe.. si nu’mi pare rau.. nu ma intelege gresit.. imi pare rau ca te’am ranit.. dar nu regret ce am facut.. de ce? nu stiu.. pentru ca.. a fost bine.. ma intrebi daca m’am gandit la tine atunci? bineinteles ca nu.. filozofia mea asupra vietii e destul de ciudata.. unele kestii se intampla.. solo porque si.. pur si simplu.. se intampla.. nu trebuie sa gandesti.. trebuie decat sa simti.. tu.. nu restu.. asta nu e bine.. adica.. pe moment.. e prea bine… dupa.. e prea rau.. pentru ca imi dau seama de ce am facut si incepe sa’mi para rau.. pentru ca nu pot sa nu ma gandesc la ce simt ceilalti pentru mult timp.. nu pot sa fiu atat de egoista incat sa ma gandesc doar la mine.. fara sa’mi pese.. am si eu momentele mele pentru ca merit sa fiu fericita.. macar putin.. chiar daca fericirea asta inseamna a’i rani pe ceilalti.. imi pare rau ca nu pot gasi un echilibru.. o cale de mijloc.. prin care sa fiu si eu fericita si sa nu ranesc pe nimeni altcineva.. si in situatia de fata… nu e bine.. pentru ca nu sunt nici destul de altruista incat sa renunt la fericirea mea in favoarea celor pe care ii iubesc.. nici destul de egoista incat sa nu’mi pese.. imi pare rau ca te’am ranit.. dar asta nu schimba nimic.. nu’i asa? stiu.. si nici o parere de rau nu va schimba asta.. oricat timp ar fi sa treaca.. asa ca.. o sa fiu egoista si de data asta.. si nu o sa ma rog de tine.. desi stiu ca ti’ar fi placut asta.. pentru ca era singura satisfactie pe care o aveai.. ma vedeai pe mine plangand in fata ta rugandu’te sa ma primesti inapoi.. si cunoscandu’ma stiai cat de prost ma simt.. si cat de mult inseamna asta pentru mine.. stiai ca eu nu mi’as fi cerut scuze in fata nimanui.. poate pentru ca sunt prea orgolioasa.. poate pentru ca dupa atatia ani eu sunt inca un copil.. poate pentru ca… dar pentru ca te iubeam faceam asta.. si plateam pentru toate clipele de rebeliune si fericire trecatoare.. si tu te simteai bine.. te simteai superior.. desi si tu sufereai…. stiai ca ma intorc. si cu o rautate cruda ma lasai sa’ti cer scuze ore intregi.. doar pentru a ma face sa ma simt ca naiba asta facandu’te pe tine sa te simti important.. nu esti o persoana rea.. nu asta vreau sa spun,. stiu ca esti una din cele mai bune persoane pe care le’am cunoscut.. si stiu ca nu o faceai din rautate.. dar inconstient voiai sa ma faci sa platesc pentru greseala comisa.. desi spuneai de fiecare data ca nu ma mai vrei inapoi.. stiai si tu la fel de bine ca mine ca ma vei ierta.. desi tu preferai sa te minti si sa spui ca nu.. ma iubeai.. si ma iubeai cu disperarea unui copil.. care nu poate renunta la jucarie in favoare altcuiva.. doar pentru ca o vrea el.. asa era si la tine.. stii si tu ca daca nu as fi facut toate greselile nu m’ai fi iubit atat de mult.. nu m’ai fi vrut la fel de mult… si nu am fi fost atat de fericiti.. pentru ca si eu te iubeam.. dar nu puteam sa renunt nici la clipele MELE de fericire.. nu ale NOASTRE.. ale MELE.. stiu ca suna stupid..si childish.. dar asa era.. de data asta.. voi fi egoista.. voi fi doar pentru mine.. pentru ca nu mai pot sa’ti cer scuze.. pentru ca s’au adunat prea multe.. pentru ca nu mai pot face promisiuni pe care stiu ca intr’un final le voi incalca.. pentru ca ai suferit si tu prea mult.. pentru ca nu mai pot sa’ti fiu inferioara.. pentru ca te iubesc..
Desi o sa sufar si eu.. si o sa suferi si tu.. va fi mai bine asa..
I’m out of ur bed, out of you house and soon i’ll be out of your mind..
Have a nice life!
Cu dragoste,
K. >>
Avusese dreptate.. cedase.. dar si ea avusese dreptate.. o chinuise prea mult.. asta era singura lui placere.. sa o faca sa plateasca pentru ceea ce facea.. se simtea superior.. chiar asa era.. isi zise el uimit.. copilita il citise pana in cele mai mici amanunte.. si acum.. si acum ce? doar nu era sa se duca dupa ea.. ba bineinteles ca asa o sa fac.. de ce incerc sa ma mint? ea si’a cerut scuze destul.. poate ca ar fi timpul.. sa’mi cer eu scuze? niciodata.. poate doar.. sa vorbesc cu ea.. nu poate sa plece asa faca sa’si ia ramas bun personal.. mda.. ce bine ma distrez eu cu mine.. nu o sa fac asta.. nu merita.. nu o iubesc.. nu am iubit’o niciodata.. ganduri peste ganduri.. si…
si.. mainile ei in jurul gatului lui.. il saruta usor pe obraz si parfumul ei il invalui..
se trezi speriat uitandu’se in jur.. nimeni.. bineinteles.. cine putea sa fie? adormise pe scaunul incomod si acum il dureau toate oasele.. o visase pe ea.. avusese dreptate si in priviinta asta.. tocmai pentru ca facea chestii d’astea o iubea si o voia atat de mult.. si tot se mintea pe el.. poate chiar ar trebui sa mearga dupa ea.. parfumul ei inca plutea prin camera.. sau poate ca ii era lui deja dor de ea.. nu avea cum sa fie ea, isi spuse el aprinzandu’si o tigara si priviind din nou plicul alb..
Daca s’ar fi ridicat si s’ar fi uitat pe geam ar fi vazut o copilitza cu parul blond si lacrimi in ochi traversand strada..
Intra in apartament si constata ca parea gol.. intunecat si parasit.. inainta pe coridorul lung tinta spre camera lor.. simtea ca ceva era in neregula.. draperiile erau trase si camera aproape intunecata.. deci de aici intunericul.. mai ramaneau restul.. in lumina difuza portocalie ce reusea cu greu sa patrunda prin draperiile groase cauta intrerupatorul.. il gasi si aprinse lumina.. Totul exact cum era si dimineatza.. dar tot parea gol.. sec.. nu putea sa’si explice sentimentul… un fior de teama ii strabatu sira spinarii.. pe birou era un plic alb.. fara nume.. fara nimic.. il lua in mainile tremurande.. in camera inca mirosea a ea.. fusese aici.. incet incet incepu sa’si dea seama de tot.. stinse lumina.. lasa plicul inapoi pe birou si se aseza pe scaun.. cauta pachetul de tigari.. nu’l gasi.. probabil il uitase la servici.. observa distrat ca plicul fusese sprijinit de ceva.. il dadu la o parte si descoperi un pachet de tigari.. poate ca il uitase ea.. sau poate cunoscandu’l atat de bine prevazuse scena asta.. n’avea nici bricheta.. deschise pachetul si gasi si bricheta.. scoase o tigara si incepuse sa se joace ganditor cu ea.. nu se grabea.. stia deja ce scrie in scrisoare.. ii era teama de mult timp de asta.. si totusi nu putea sa renunte la micul lui joc.. ea cu jocurile ei.. si el cu al lui.. era egoist? poate.. dar si ea era.. aprinse tigara.. se uita din nou la plic.. nu avea curajul sa’l deschida.. daca avea dreptate? si daca nu? nu stia ce sa faca.. trase din tigara.. nu se aprinsese bine.. ma inseala.. zise el si nu putu sa’si abtina un zambet.. mai trase o data.. se uita din nou la plic.. si isi spuse ca trebuie sa’l deschida.. scena se repeta de cateva ori.. il deschid cand termin tigara.. isi zise el hotarat.. termina tigara mai repede decat a crezut.. se uita din nou la plic si apoi la pachet.. mai lua o tigara.. si iar isi promise ca il va deschide dupa ce o termina.. tot felul de ganduri ii treceau prin minte.. dar nu era in stare sa’si faca curaj sa deschida o data plicul si sa’si raspunda la toate intrebarile.. parca as fi un copil mic.. eu.. si nu ea.. gata.. de data asta chiar il deschid.. puse tigara in scrumiera si lua plicul in maini.. se uita ganditor la el.. il deschise.. apoi scoase din el o coala mare alba plina cu scrisul ei marunt si dezordonat.. daca te uitai la scrisul ei iti dadeai seama ca exact asa era si ea.. mica si dezordonata.. mai trase un fum din tigara si incepu sa citeasca..
<<L.,
ti’as spune k incerc sa ma schimb.. dar as minti.. ti’as spune ca’mi pare rau.. dar nu e asa.. ti’as spune ca te iubesc.. dar nu m’ai crede.. stii ca asa e.. doar k nu poti sa crezi asta.. am facut prea multe.. si nu’mi pare rau.. nu ma intelege gresit.. imi pare rau ca te’am ranit.. dar nu regret ce am facut.. de ce? nu stiu.. pentru ca.. a fost bine.. ma intrebi daca m’am gandit la tine atunci? bineinteles ca nu.. filozofia mea asupra vietii e destul de ciudata.. unele kestii se intampla.. solo porque si.. pur si simplu.. se intampla.. nu trebuie sa gandesti.. trebuie decat sa simti.. tu.. nu restu.. asta nu e bine.. adica.. pe moment.. e prea bine… dupa.. e prea rau.. pentru ca imi dau seama de ce am facut si incepe sa’mi para rau.. pentru ca nu pot sa nu ma gandesc la ce simt ceilalti pentru mult timp.. nu pot sa fiu atat de egoista incat sa ma gandesc doar la mine.. fara sa’mi pese.. am si eu momentele mele pentru ca merit sa fiu fericita.. macar putin.. chiar daca fericirea asta inseamna a’i rani pe ceilalti.. imi pare rau ca nu pot gasi un echilibru.. o cale de mijloc.. prin care sa fiu si eu fericita si sa nu ranesc pe nimeni altcineva.. si in situatia de fata… nu e bine.. pentru ca nu sunt nici destul de altruista incat sa renunt la fericirea mea in favoarea celor pe care ii iubesc.. nici destul de egoista incat sa nu’mi pese.. imi pare rau ca te’am ranit.. dar asta nu schimba nimic.. nu’i asa? stiu.. si nici o parere de rau nu va schimba asta.. oricat timp ar fi sa treaca.. asa ca.. o sa fiu egoista si de data asta.. si nu o sa ma rog de tine.. desi stiu ca ti’ar fi placut asta.. pentru ca era singura satisfactie pe care o aveai.. ma vedeai pe mine plangand in fata ta rugandu’te sa ma primesti inapoi.. si cunoscandu’ma stiai cat de prost ma simt.. si cat de mult inseamna asta pentru mine.. stiai ca eu nu mi’as fi cerut scuze in fata nimanui.. poate pentru ca sunt prea orgolioasa.. poate pentru ca dupa atatia ani eu sunt inca un copil.. poate pentru ca… dar pentru ca te iubeam faceam asta.. si plateam pentru toate clipele de rebeliune si fericire trecatoare.. si tu te simteai bine.. te simteai superior.. desi si tu sufereai…. stiai ca ma intorc. si cu o rautate cruda ma lasai sa’ti cer scuze ore intregi.. doar pentru a ma face sa ma simt ca naiba asta facandu’te pe tine sa te simti important.. nu esti o persoana rea.. nu asta vreau sa spun,. stiu ca esti una din cele mai bune persoane pe care le’am cunoscut.. si stiu ca nu o faceai din rautate.. dar inconstient voiai sa ma faci sa platesc pentru greseala comisa.. desi spuneai de fiecare data ca nu ma mai vrei inapoi.. stiai si tu la fel de bine ca mine ca ma vei ierta.. desi tu preferai sa te minti si sa spui ca nu.. ma iubeai.. si ma iubeai cu disperarea unui copil.. care nu poate renunta la jucarie in favoare altcuiva.. doar pentru ca o vrea el.. asa era si la tine.. stii si tu ca daca nu as fi facut toate greselile nu m’ai fi iubit atat de mult.. nu m’ai fi vrut la fel de mult… si nu am fi fost atat de fericiti.. pentru ca si eu te iubeam.. dar nu puteam sa renunt nici la clipele MELE de fericire.. nu ale NOASTRE.. ale MELE.. stiu ca suna stupid..si childish.. dar asa era.. de data asta.. voi fi egoista.. voi fi doar pentru mine.. pentru ca nu mai pot sa’ti cer scuze.. pentru ca s’au adunat prea multe.. pentru ca nu mai pot face promisiuni pe care stiu ca intr’un final le voi incalca.. pentru ca ai suferit si tu prea mult.. pentru ca nu mai pot sa’ti fiu inferioara.. pentru ca te iubesc..
Desi o sa sufar si eu.. si o sa suferi si tu.. va fi mai bine asa..
I’m out of ur bed, out of you house and soon i’ll be out of your mind..
Have a nice life!
Cu dragoste,
K. >>
Avusese dreptate.. cedase.. dar si ea avusese dreptate.. o chinuise prea mult.. asta era singura lui placere.. sa o faca sa plateasca pentru ceea ce facea.. se simtea superior.. chiar asa era.. isi zise el uimit.. copilita il citise pana in cele mai mici amanunte.. si acum.. si acum ce? doar nu era sa se duca dupa ea.. ba bineinteles ca asa o sa fac.. de ce incerc sa ma mint? ea si’a cerut scuze destul.. poate ca ar fi timpul.. sa’mi cer eu scuze? niciodata.. poate doar.. sa vorbesc cu ea.. nu poate sa plece asa faca sa’si ia ramas bun personal.. mda.. ce bine ma distrez eu cu mine.. nu o sa fac asta.. nu merita.. nu o iubesc.. nu am iubit’o niciodata.. ganduri peste ganduri.. si…
si.. mainile ei in jurul gatului lui.. il saruta usor pe obraz si parfumul ei il invalui..
se trezi speriat uitandu’se in jur.. nimeni.. bineinteles.. cine putea sa fie? adormise pe scaunul incomod si acum il dureau toate oasele.. o visase pe ea.. avusese dreptate si in priviinta asta.. tocmai pentru ca facea chestii d’astea o iubea si o voia atat de mult.. si tot se mintea pe el.. poate chiar ar trebui sa mearga dupa ea.. parfumul ei inca plutea prin camera.. sau poate ca ii era lui deja dor de ea.. nu avea cum sa fie ea, isi spuse el aprinzandu’si o tigara si priviind din nou plicul alb..
Daca s’ar fi ridicat si s’ar fi uitat pe geam ar fi vazut o copilitza cu parul blond si lacrimi in ochi traversand strada..
Chiar daca a fost patrata.. de data asta.. roata tot s`a intors..